Sentimentul Omeniei

Sentimentul Omeniei

De I D A (27.09.2005)

1. Amar,pustiu si palid....

Cat ma rugam sa mai respir,

Sa scap usor de-acel venin

Pentru a rasufla putin

Din aerul cel pur al vietii

Care miroase ca un crin

Si are gust ca de pelin

Iar suflet bun de serafim.

2. Dar iata,tot s-a terminat

Incepe edenul pictat

De Rafael,de Picasso,

De Leonard,de Angelo'

Si chiar de El Greco.

Crescandu-mi aripi mari din spate

Ma uit sa vad ce-anume poate

Aceasta vara care arde

In mine un sentiment aparte

Iar ceasul ticaie treptat

Si scoate-un sunet demolat

De parca zici ca-ar fi stricat.

3. Ce este atunci prietenia,

Dorinta,chinul si iubirea,

Povestea unuia din noi

Povestea mea,a tuturor,

Ce este ea decat un spectru,

Un vis,un sunet , un poem

Nu este altceva decat

O pata alba de polen...

4. M-am dus a viziona localuri,

Alee,cluburi,cafenele

Unde majoritatea lumii

Isi duc cu sine mari probleme.

5. Si frecventand aceste locuri,

Terase,discoteci si puburi,

Filozofam de unul singur

Amarul cel scarbit al vietii

Si plictisul de om verbal,

Rutina omului normal

Dansand lasciv pe melodii

Priveam la oamenii din jur

Taindu-I scurt a lor priviri.

6. Si cum imi ordonam gandirea,

Fumand pachete de tigari

Zaresc o entitate supla,

Dansand nebuna intr-un picior.

7. Iar ea,naiva fata,

Vrajita bine,innebunita,

O-nobilez cu vorba mea

A mea consoarta sa imi fie

Purtand un banner penrtu mine.

8. Incepe dansul liberarii

A tot ce-nseamna interzis

Iar dinaintea Marii Negrea,

Un Poseidon dat uitarii

Priveste calm un suflet trist.

9. Ma reintalnesc cu fata

Femeia cea cu realitatea,

Acum jongland,intelegand-o

Parand matura,n-batranita

De experienta ei de viata

Mi-a aratat compasiune,

Tandrete, mila ,disperare

Serveste viata cu onoare,

Parand a-mi cere sfaturi

Se-npiedica in fleacuri.

10. Femeia care am stiut-o ,acum data uitarii,

Cea care am tinuto-n brate

Avand ca oaspete pe briza marii,

Sub Luna craternara-a noptii

Ne incalzeam la focul iminilor noastre

Cea care am vegheat-o-noapte ,

Dormind cu ea,facand matanii

Constat acum ca e femeie,

E un moment istoric,

Avand ca rezonanta faptul

Ca-I un poem de dat uitarii.

11. Ca un ecou imi suna mintea

Cerand noi victime,noi nume

Pentru a-mi gasi extazul vietii

Si sentimentul omeniei,

Trei nume mari imi vin in minte

Luroma ,Alim si- Aeribui

De pe inaltele principii

Ale credintei in divin.

12. AculaRa , AculaRa !

Carnagiul sper sa inceteze

Si sper sa fi ceva mai buna

Caci eu stiind de lumea asta

Mi-am luat pachetul meu de drum.

Dar tu femeie ,nu sti oare

Cat de naiv am fost atunci?

Acum e vorba de iertare

Si eu te iert, am suflet bun.

13. Sub ochii ei dulcegi,zaream acum femeia,

Matura,tandra si hilara

Razand in ciuda agoniei

Ca ma placea pe mine.

Sub parul ei cel blond de aur ,zaream acum inteligenta,

Sub nasul ei cel mic si rece,zaream impertinenta,

Sub buza ei flamanda,zaream acum o sfanta.

14. In ochii ei inocentiti,zaream ca-mi cere sfatul,

Chiar daca gura imi spunea : " mai taci odata darcu' "

Copila mea,ii zic duios,

Eu te iubesc,dar ca pe-o sora,

Iar eu de-ti voi fi frate,

Atunci dorinta ta carnala

Este ceva ce ne desparte.

15. En Sof de ar veni din ceruri,

Nu ar baga in lanturi,

Iubirea pura,cea frateasca

Dar nici n-ar duce cea carnala

In Iad,aici la dracu'.

16. Pentru a-nfiripi iubirea,

Am luat cu mine un student

Care vroia sa construiasca

O legatura de ciment.

17. Eu am vazut cu ochii mei

In marea aventura

Ceea ce mie imi lipsea

Din mica mea sculptura.

18. Iar eu,stapanul eram demn

Aveam onoare si talent

Aveam credinta care-o am

Aveam puterea sa mai sper,

Aveam acum, un scop etern.

19. Simteam cum eu am renascut,

Ca Phoneixul de mult pierdut

Cum sufletu-mi era de lut

Priveam la marea cea plouata

Priveam la luna-ntunecata

Stimteam caldura vieti-n mine,

Strangando-n brate pe crestina,

Pe micile dune de nisip

Vorbind incet si linistit

Ca intr-un muzeu de fiare vechi,starpit.

20. Privind cu ochii tai cei negri

Sfarsitul vietii noastre pale,

Ajuns la marea negricioasa,

La plaja cea mai nisipoasa,

Eternizand imaginea pe hartie,

Avand o stare de melancolie,

Gasindu-ma la singuratate

Si zilele de dupa moarte

O sun,vorbesc palesc in fata vietii,

Trecand cu ochii ei cei verzi

Prin zambetele vietii.....