Prieteni de ceara - mai. 2017

                                         

 Prieteni de ceara 

           Scriu in speranta ca cineva o sa vada mesajul meu si o sa raspunda... pentru ca am cosmaruri..nu mai pot tine in mine atata timp ce s-a petrecut..nu pot !! 

Sunt D , o fata de 16 ani ducand o viata de liceu destul de linistita.Intotdeauna am avut prietenii cu majoritatea colegilor de la scoala ,desi niciodata nu am fost satisfacuta de viata de liceu,conversatiile uzuale,cati prieteni am pe facebook,daca am iubit sau nu,complimente legate de cum imi sta parul, la ce animeuri ma uit si cum de imi sta spranceana drepta asa..mm..genul ala de conversatii " de ce are gatu lung girafa..ca sa ajunga la cap " ..nu ma intelegeti gresit, imi inteleg amicii si tin la ei dar liceul e..superficial.Asta am considerat pana cand m-a abordat un coleg transferat anul asta din Codlea, eu sunt din Brasov ,da.. locul ala unde se cresc ursi polari si iarna ne dam toti cu punga prin Poiana... 

     "Buna , eu sunt Tibi !" imi spune, "buna sunt D. ! " ii raspund inainte sa inceapa ora de fizica. Se aseaza in spatele meu si incepe sa faca bilete de hartie care mi le arunca pe furis .Nu prea acord mare atentie,dar peste cateva minute,dintr-o curiozitate copilareasca incep sa le rasfoiesc si astfel imi dau seama ca nu e tocmai o persoana cu care vreau sa socializez mai departe de un 'buna ziua' . Mesajele erau de genu "vreau sa te fut..acum!" "ce faci !?" ..fara a sta pe ganduri l-am trecut pe lista neagra. Dupa ore incearca sa intre in conversatie cu mine dar ii fac semn ca am treaba si l-am rugat sa ma lase in pace. A doua zi lafel aceleasi bilete,aceeasi tactica badaraneasca. A durat cam o saptamana dupa care s-a oprit.Au trecut trei zile si o prietena imi da mesaj sa ma vad cu ea dupa ore ca vrea sa imi arate ceva.Imi aduc aminte ca eram nerabdatoare sa vad ce noutati avea Rebeca pentru ca mereu ne amuzam impreuna de ceva, cu diverse fotografii pe snapchat,cu diverse stiri din liceu, stiluri de imbracaminte care le consideram amuzante si genul asta de lucruri..M-am dus in fuga pe scarile liceului cu anticipatie dar ceva m-a luat ceva prin surprindere..Tibi ma astepta impreuna cu prietena mea pe scari.Nu am avut timp sa reactionez si imi zice : "Bine ai venit,te-am asteptat ceva.." apoi ma imbranceste,scot o urma de tipat apoi imi pierd echilibrul si cad pe mana dreapta in timp ce aud din departare rasetele prietenei mele.O intreb ce inseamna asta ,dar nici bine nu apuc sa termin fraza cand ea coboara si ma trage de par ..imi propteste capul de un perete.."ma doare" ,strig eu din disperare ,apoi observ ca nu eram singuri ,un baiat ce parea mai mare ca noi filma toata povestea..il strig cu glas ragusit sa ma ajute dar incepe sa rada de parca era ceva amuzant in asta.Incerc sa ajung spre el cu o mana invinetita dar se indeparteaza si continua sa filmeze. Intre timp sunt lovita cu piciorul in fata ,vad negru si simt un gust metalic in gura,sangele imi curge printre buzele crapate pe betonul rece...se aud voci din departa si toti incep sa fuga mai putin baiatul cu filmarea, care linistit isi baga telefonul in buzunar si schiteaza un zambet arogant apoi pleaca.Majoritatea elevilor trec pe langa mine,desi observand starea mea nu zic nimic si incep sa susoteasca intre ei...ma doare..imi e rusine ,dupa aceasta zi nenoricita am aflat ca cel mai mult ma doare indiferenta celorlalti. Bataile au continuat ,imi e frica sa ma mai duc la liceul care odinioara ma simteam bine,imi era rusine sa spun cuiva prin ce trec ,nu inteleg cu ce am gresit acestor oameni...tremuram in timpul orelor,tremuram in baia din scoala,pe hol,in casa noaptea.. iar majoritatea colegilor din clasa ma intrebau daca nu cumva sunt racita sau am vreo boala,apoi alergam cat puteam de repede pe usa de iesire ca sa scap,chiar atunci cand nu erau cei doi prin preajma..dupa primele zile doar el ma astepta incercand ori sa imi traga vreo palma ori sa ma loveasca cu piciorul in fata iar de fiecare data acel baiat care filma era prezent si continua sa zambeasca. Disperata ,cand ma duceam acasa verificam toate mesajele pe retelele de socializare,toate siteurile si clipurile youtube cu batai sa nu apar in ele.A trecut o saptamana si imi fac curaj sa ii infrunt..ma duc pornita cand imi atrage atentia baiatul cu filmarile.Incep sa il injur si sa trag de el,apoi ma ia de gat si ma duce in toaleta baietilor imi spune ca toate filmuletele fac parte acum din colectia lui si ca ,cu asta se ocupa , imi spune cat de frumos e sa ma vada batuta,umilita si cat de mult ii face lui placere,imi spune ca acasa cand e singur si isi descarca filmuletele pe unitate incepe sa se masturbeze in timp pe linge ecranul unde sunt lovita ...simt ca imi vine sa vomit,sunt dezgustata si o furie extraordinara pune stapanire pe mine si ii trag o palma. In acel moment fata lui devine monstruoasa,ochii lui se largesc de parca ies din orbite si pielea lui devine foarte palida.Ma ingrozesc si ma retrag spre perete,apoi incepe sa ranjeasca la mine .."Cu cat un om straluceste mai mult cu atat umbrele din jurul lui cresc" ..apoi ramane tacut si incepe sa fuga razand haotic..

               A trecut o luna de zile iar suferinta mea fizica s-a terminat,nu am mai avut parte de nici unul dintre ei de atunci pana cand toti trei ma asteapta in curte. Obisnuiam sa imi petrec timpul in curtea scolii jucand baschet sau citind romanele prafuite de Cella Serghi..ironic sau nu chiar ma simteam ca intr-o panza de paianjen..Amundoi baieti alearga catre mine,imi strang pumnii si inchid ochii ,incep sa plang apoi nimic..nimic..aud niste tipete in jur si deschid ochii .. Rebeca se pune intre mine si ei.Nu raman impresionata si incep sa o trag la pamant , cei doi se uita uimiti.Sunt peste ea ,iau o piatra de pe jos cu intentii clare dar ma opresc cand vad ca nu se apara,din ochi ii curg lacrimi ,simt ca vrea sa vorbesca dar ii zic "Nu te iert..nu pot!". "Stiu" imi raspunde ,in mintea mea oricat de multa ura as avea nu o pot lovi,arunc piatra catre Tibi care il loveste in cap .."Tarfo" injura el si se repede catre mine. Nu mi-am dat seama in momentul respectiv dar eram urmariti de cel putin douazeci de colegi care se adunasera in jurul nostru.Am strigat la cei doi si i-am facut in toate felurile..Tibi era rosu de nervi,vedeam cum ii pocnesc venele capilare dar e reticient sa foloseasca forta avand "audienta",iar baiatul cu telefonul se uita mirat ,de parca tot ce spuneam era in vant..si spune ranjind "Pai daca esti o tarfa !" ,spre surprinderea mea toata lumea incepe sa rada ,unii incep sa strige in cor cu el "tarfa !" " Asa meriti !" ,am avut un soc,simteam ca mor ...am cazut peste Rebeca cu capul in pamant si am inceput sa plang in hohote.Ca un sunet din departare auzeam "si tu,(catre Rebeca) esti si tu o tarfa daca nu esti cu noi, hai spune cu cine ti" ...ea se uita la mine si imi spune sa plecam. Ii zic ca nu vreau sa plec cu ea nicaieri dar ma trage de pe jos, tinandu-ma de umar ma duce catre incita scolii. "Vorbim cu directorul" spune ea ..ii dau peste mana spunand ca nu am nevoie de ajutorul ei ,dar continua sa ma duca fortat pe holul liceului. In jurul meu vad peretii plini de mucegai si igrasie , cateva fete trag dintr-o tigara in baie si o arunca aprinsa inspre noi.. dinspre clase vad cativa colegi care se urca pe niste mese si arunca cu hartii in stanga si in drepta in timp jumate goi in timp ce altii ii filmeaza cu telefonul..mai sunt vreo 50 de metri pana la biroul directorului, pe hol se strang colegii mei de clasa care incep sa rada la unison ,nu ma pot abtine si iar incep sa plang cand Rebeca imi spune "D. gata,am ajuns..imi..imi pare rau pentru tot.." ii spun sa ma lase la usa si ma gandesc daca sa o spun,sau nu dar ca prietenia noastra s-a terminat.(vroiam mult sa o fac sa sufere cum am suferit si eu dar ceva in mine stia ca nu puteam sa ii fac asta).Pun mana tremuranda pe clanta si o deschid.. directorul scolii ma priveste linistit ,inchid usa ..continua sa ma priveasca intr-un mod suspicios,era palid la fata si parea ca toata culoarea ochiului era negru ca un carbune.. apoi, inainte sa spun ceva, doar gesticuland disperata incepe sa rada..."Tarfele isi merita soarta!" ; simt ca innebunesc.. o iau la fuga,in jurul meu toti rad ,unii arunca ocare,altii ma scuipa,altii sunt nepasatori ..oameni care odata i-am crezut prieteni..intr-un final am ajuns acasa.. in zambetele oamenilor se ascund pumnale ma gandesc... 

         De atunci m-am mutat la alta scoala din Brasov,unde lucrurile merg pe un fagas normal.Nici pana in ziua de azi nu am inteles nebunia de atunci si de ce mi s-au intamplat toate acestea..

Acum cateva zile am primit un mail de la Rebeca care mi-a spus ca si ea s-a mutat la alta scoala si ca vrea sa ne vedem..M-am intalnit cu ea azi dimineata la o cafea prin centru,parea nelinistita,nici una din noi nu a vrut sa aduca in discutie ce s-a intamplat dar dintr-o data incepe sa imi povesteasca ca a fost si ea agresata de cei doi baieti cu cateva saptamani inainte sa mi se intample mie toate cele' si ca i-au dat o singura scapare ,sa fie de acord cu ei in toata "intreprinderea" si sa nu ii contrazica niciodata ,a inceput sa planga isterica langa mine,isi apleaca capul inspre mine "sunt monstrii.." ,directorul e tatal lui Tibi,ca ar fi camatar si are un dosar penal pentru ca injunghiat pe cineva care ii datora bani si ca e in cardasie cu tipu asta cu filmarile care ar vinde pe un site rusesc filme violente,in special fete care sunt maltratate,batute,violate si toate nenorocirile, imi zice...aflase de la o fosta colega cu cateva zile in urma...in acel moment nu stiam ce sa ii spun, am fost prin parcul de "nazisti" cum ii spuneam noi cand eram mici ca avea nume german ,Rudolf ..ne-am asezat pe o banca si i-am spus ca o iert si intr-un fel o inteleg..desigur aveam dubii sa o cred dar o parte din mine stia ca nu minte,mi-am asezat fruntea pe fruntea ei,cu capul aplecat si desi nu ne spuneam nimic ,vorbeam volume..din suvitele noastre blonde se scurgeau lacrimi  pentru ca acum intelegeam...intelegeam tot, inclusiv natura umana.."monstrii..da" ii zic si incep sa rad isteric ,ma gandeam...daca ei doi erau monstrii cei care stateau pe margine uitandu-se la colega lor,prietena lor si o batjocoreau la unison ce erau...Ne-am despartit cu bine si i-am zis ca mai vorbim pe chat.In drum spre casa mi-a picat fata cand l-am vazut pe "monstrul" cu filmarile trecand pe langa mine relaxat,indiferent ,de parca nimic nu s-ar fi intamplat.. inima ma strange dar se pare ca nu m-a recunoscut.

Sunt acasa acum,sunt obosita si ma gandesc la oameni si monstri incercand sa fac vreo diferenta ..dar.. oricat de mult as incerca nu pot..nu pot....