Cultura pagana in Romania si traditii antice
Cultura pagana in Romania si traditii antice
Este important sa enuntam doua ipoteze pentru inceput pentru ca mai apoi sa detaliem in ce consta acest cult :
1. Aceste cult pagan exista intr-un spatiu geografic destul de larg ,ce cuprinde teritoriul nostru, Balcanii si parti slavice la nord de noi, respectiv Ucraina de astazi,Belarus si o parte din Rusia.
2. Cultul pagan exista concomitent cu crestinismul si continua sa exista si astazi
In urma mai multor studii am
ajuns la concluzia unei duble religii aflate simultan in spatiul cultural
romanesc si slav ,respectiv crestinism si paganism. Intr-o mare parte a Europei
oamenii si-au pastrat vechile traditii ce functionau concomitent cu religia
monoteista . Asa cum am spus la inceputul acestei lucrari cei mai multi dintre
ei erau oameni din spatiul rural. In prima faza era un lucru acceptat ca
cetatenii sa recurga la diverse mixturi de ierburi in scop medicinal si casnic ,apoi
pe masura ce clerul a capatat o putere mai mare de influenta asupra lor aceste
lucuri au fost considerate “malefice” sau ne-crestinesti . In spatiile
geografice romanesti si slavone aceasta constrangere inchizitorie a clerului a
fost mai putin pregnanta pentru ca a fost influentata de imperiul bizantin si
biserica ortodoxa .
Este de inteles ca superstitiile noastre si folclorul isi au izvorul in traditiile "pagane" dar ce este mai important de atat , faptul ca paganismul antic si crestinismul se contopesc impreuna in acest spatiu geografic , atat in Romania de astazi , Bulgaria, Serbia, Iugoslavia , Cehia ,Ucraina si Belarus.
Dintre mai multe traditii si culte pagane am ales sa ma opresc si sa detaliez despre "Ielele" sau "Dansele". Aceste entitati pe care grecii antici le-ar fi numit in categoria daimonilor isi au originea din spatiul Balcanic intr-un cult destinat naturii si fenomenelor acesteia. Ielele nu fac exceptie de la natura (esenta) cultului , pentru ca pe scurt reprezinta o forta a naturii si anume aceea a vantului , mai pe intelesul scepticilor reprezinta nucleul/arhetipul vantului si fenomenelor asociate cu acesta. O explicatie in ce consta etimologia cuvantului ielelelor o gasim in cartea "Studii Folkorice" - 1896 : " Actiunile urmand de obicei ideilor noastre, poporul ajunse la credinta ,ca gandurile noastre provoaca faptele corespunzatoare,chiar cand aceste fapte nu depind de noi. Ast-fel ,in tote timpurile si in tote terile ,oamenii de rand sunt incredintati ca e destul de a vorbi de ceva spre a se infatisa aievea,ca rostind buna-ora numele necuratului,el se va arata negresit. De aici tendinta de a evita numele apelative ale fiintelor rele,ale spiritelor vatamatoare ,ale eventimentelor funeste si a le inlocui cu tot atatea eufemisme ,de o potriva de numeroase in limbile antice ca si in cele moderne....Numirea de Dinsele,ce se mai da Ielelor ,este rezultatul etimologiei populare,prin care poporul a identificat pe stapanele vantului,pe siflidele virtejului si pe dinele pricinuitoare de reumatism cu pronumele de ele,caci poporul nu cuteza a pronunta numele lor ,ci il indica numai prin pronumele ele,ce devine substantiv in acest sens. "
Ielele nu reprezentau doar forta naturii,a vantului ci si a bolii iscate de acesta. In multe poeme inchinate Ielelor sau despre Dinsele se remarca ca "eroul" din poem este de multe ori atacat de Iele,suferind de boli sau este lasat lipsit de vlaga. Caracterul Ielelor este desi neutru , reprezentand o forta naturala, pre-existenta umanitatii si culturii care uneori poate fi benefica pentru cei ce o intalnesc asa cum este enuntat in mai multe poveste si poeme ,cand Ielele il iau pe "erou" la ele si au grija de acesta sau cand eroul se indragosteste de Dinsele si acestea ii ofera diverse daruri in schimb.Observam totodata din studiile folcorice ca numele lor ,lafel ca altor entitati este taboo, este sacramental in scopul evitarii unor urmari nefaste.
Ielele se intalnesc si in folcorul sarbesc, macedonean si bulgar, demostrand astfel ipoteza principala ca acest spatiu geografic are radacini comune si o singura religie comuna ancestrala.Lafel putem observa si in mitul "capcaunului" , "mesterului Manole" , "baba Dochia" si miturile despre giganti. A doua ipoteza este de asemenea confirmata dat fiind faptul ca aceste mituri exista si astazi concomitent cu tradiitile ebraice pe o perioada de aproximativ 1200 de ani. In legatura cu prima noastra ipoteza exista desigur anumite regionalisme intruduse in folclor cum ar fi de exemplu in Moldova spre deosebire de Valahia ( Muntenia ) ele sunt numite de multe ori "Frumoasele" lafel sunt numite si in Macedonia, considerate nimfe aeriene si neveste ale vazduhului si care sunt atrase de tineri atat barbati cat si femei frumoase. In cartea Studii Folkorice se precizeaza faptul ca "moldovenii le cinstesc prin versuri si cantari" , asadar cultul este raspandit mai departe prin viu grai dar si liric,prin poeme ; spre exemplu intr-un astfel de poem este mentionat o tanara care intra in contact cu Ielele datorita frumusetii ei si aceasta uita de barbatul ei si merge cu Dinsele . Ipoteza noastra mai este sustinuta si de grecii bizantini care aveau superstitia ca a rosti numele demonilor reprezinta un pericol pentru acea persoana care este neofita in artele magice sau nu este din casta sacerdotala pentru ca atunci ii se infatiseaza si pune stapanire pe acesta, iar daca este preot sau cunoscator al teurgiei atunci numele ii este benefic fiindca are el control asupra daimonului. La bulgari , ele sunt numite diva sau samodiva ,cuvantul vechi romanesc pentru zana este "dina", ele reprezinta pentru bulgari spirite frumoase femeninine ce traiesc prin livezi si munti. De asemenea este mentionat faptul ca zanele canta si prin acest fapt au puterea de a "vraji" persoanele, cateodata invitand la "joc" /dans oameni carorara le fac placere. Intr-un cantec bulgaresc numit "Padurea Samodivelor" un cioban dorind sa se lupte cu ele devine nebun prin cantecele lor , iar uneori Ielele se ataseaza de oameni si ii indragesc, cateodata casatorindu-se cu acestia.
De multe ori Ielele apar a fi inzestrate cu puteri vrajitoresti , asa numita "vorba maiastra" ceea ce inseamna ca o persoana e "mestera" ,mai explicit in farmece si descantece ; de asemenea cateodata sunt vazute ca pasari , "pasarea maiastra" avand o conotatie oculta, adica pasarea care vrajeste prin vorba , mai explicit prin sunet ; Petre Ispirescu are un basm aparte numit "Pasarea Maiastra" in care vorbeste de aceste pasari ca fiint fiinte umane ,respectiv fete de impartat sau zane personificate in pasari .Aceste metamorfoze se fac cu ajutorul fie unor vrajitoare sau zane ,Iele care fie le "blemsteama" sau le "vrajeste" cu puterea cuvantului. Aceste caracteristici din poemele inchinate Ielelor despre despre ele observam un pic din esenta cultului pagan si anume puterea "magica" a cuvantului joaca un rol foarte important si este atribuit artei vrajitoresti lafel cum este importanta si in cultele neo-pagane contemporane.
Personificarea elementelor naturii , a vantului in acest caz reprezinta un aspect principal al cultului ancestral pagan totodata cu caracterisiticile lor se infatiseaza aspectul arcanei minore , anume acela al vrajitoriei. Studii Folkorice concluzioneaza urmatoarele : " Aceste dine [zane] au fost poreclite cu un nume special ,care inseamna vint sau inchipuirea poporului s-a marginit a le carasterisa printr'un simplu epitet...Dupa forma Iele s'a modelat numirea Dinsele sub care aceste dine sunt cunoscute pe langa numirea generala de Iele - in Moldova ,Transilvania si Bucovina. Epitetele de Frumoasele, Soimanele ,Maiestrele ,Dinele si Milostivele nu sunt de cat simple insuriri caracteristice ale Ielelor . Acestea sunt persofinicarea vintului sau a aerului care prin schimbarile atmosferice produc bolele [bolile] ce credinta populara le atribue acestor dine aeriene."
Tot in finalul lucrarii "Studii Folkorice" se confirma inca o data si a doua ipoteza ,cand se face referire la amestecul crestinismului care atribuie caracterul negativ al zanelor. "Prototipul zanelor rele par a fi nimfele antice, carora noua religiune le intipari un caracter negativ ,amalgamandu-le in acelasi timp cu elemente de origine crestina : legenda despre Irodiada sau fata lui Irod,credinta in Rusalii de la serbetoarea omonima,sau superstitiunea despre Iude cari, transmise de la Slavi si respandite in popor ,s'au altoit in trunchiul primitiv, producand o elforescenta mitica ,ce am cautat de a o grupa in jurul ideii centrale : Dinele rele dupa credintele poporului roman " . Asadar ,daca este sa fim obiectivi , inlaturand conotatile crestinismului ramane un nucleu pur naturalist,neutru sub care putem privi cu incredere cercetarea noastra.
Este de inteles ca superstitiile noastre si folclorul isi au izvorul in traditiile "pagane" dar ce este mai important de atat , faptul ca paganismul antic si crestinismul se contopesc impreuna in acest spatiu geografic , atat in Romania de astazi , Bulgaria, Serbia, Iugoslavia , Cehia ,Ucraina si Belarus.
Dintre mai multe traditii si culte pagane am ales sa ma opresc si sa detaliez despre "Ielele" sau "Dansele". Aceste entitati pe care grecii antici le-ar fi numit in categoria daimonilor isi au originea din spatiul Balcanic intr-un cult destinat naturii si fenomenelor acesteia. Ielele nu fac exceptie de la natura (esenta) cultului , pentru ca pe scurt reprezinta o forta a naturii si anume aceea a vantului , mai pe intelesul scepticilor reprezinta nucleul/arhetipul vantului si fenomenelor asociate cu acesta. O explicatie in ce consta etimologia cuvantului ielelelor o gasim in cartea "Studii Folkorice" - 1896 : " Actiunile urmand de obicei ideilor noastre, poporul ajunse la credinta ,ca gandurile noastre provoaca faptele corespunzatoare,chiar cand aceste fapte nu depind de noi. Ast-fel ,in tote timpurile si in tote terile ,oamenii de rand sunt incredintati ca e destul de a vorbi de ceva spre a se infatisa aievea,ca rostind buna-ora numele necuratului,el se va arata negresit. De aici tendinta de a evita numele apelative ale fiintelor rele,ale spiritelor vatamatoare ,ale eventimentelor funeste si a le inlocui cu tot atatea eufemisme ,de o potriva de numeroase in limbile antice ca si in cele moderne....Numirea de Dinsele,ce se mai da Ielelor ,este rezultatul etimologiei populare,prin care poporul a identificat pe stapanele vantului,pe siflidele virtejului si pe dinele pricinuitoare de reumatism cu pronumele de ele,caci poporul nu cuteza a pronunta numele lor ,ci il indica numai prin pronumele ele,ce devine substantiv in acest sens. "
Ielele nu reprezentau doar forta naturii,a vantului ci si a bolii iscate de acesta. In multe poeme inchinate Ielelor sau despre Dinsele se remarca ca "eroul" din poem este de multe ori atacat de Iele,suferind de boli sau este lasat lipsit de vlaga. Caracterul Ielelor este desi neutru , reprezentand o forta naturala, pre-existenta umanitatii si culturii care uneori poate fi benefica pentru cei ce o intalnesc asa cum este enuntat in mai multe poveste si poeme ,cand Ielele il iau pe "erou" la ele si au grija de acesta sau cand eroul se indragosteste de Dinsele si acestea ii ofera diverse daruri in schimb.Observam totodata din studiile folcorice ca numele lor ,lafel ca altor entitati este taboo, este sacramental in scopul evitarii unor urmari nefaste.
Ielele se intalnesc si in folcorul sarbesc, macedonean si bulgar, demostrand astfel ipoteza principala ca acest spatiu geografic are radacini comune si o singura religie comuna ancestrala.Lafel putem observa si in mitul "capcaunului" , "mesterului Manole" , "baba Dochia" si miturile despre giganti. A doua ipoteza este de asemenea confirmata dat fiind faptul ca aceste mituri exista si astazi concomitent cu tradiitile ebraice pe o perioada de aproximativ 1200 de ani. In legatura cu prima noastra ipoteza exista desigur anumite regionalisme intruduse in folclor cum ar fi de exemplu in Moldova spre deosebire de Valahia ( Muntenia ) ele sunt numite de multe ori "Frumoasele" lafel sunt numite si in Macedonia, considerate nimfe aeriene si neveste ale vazduhului si care sunt atrase de tineri atat barbati cat si femei frumoase. In cartea Studii Folkorice se precizeaza faptul ca "moldovenii le cinstesc prin versuri si cantari" , asadar cultul este raspandit mai departe prin viu grai dar si liric,prin poeme ; spre exemplu intr-un astfel de poem este mentionat o tanara care intra in contact cu Ielele datorita frumusetii ei si aceasta uita de barbatul ei si merge cu Dinsele . Ipoteza noastra mai este sustinuta si de grecii bizantini care aveau superstitia ca a rosti numele demonilor reprezinta un pericol pentru acea persoana care este neofita in artele magice sau nu este din casta sacerdotala pentru ca atunci ii se infatiseaza si pune stapanire pe acesta, iar daca este preot sau cunoscator al teurgiei atunci numele ii este benefic fiindca are el control asupra daimonului. La bulgari , ele sunt numite diva sau samodiva ,cuvantul vechi romanesc pentru zana este "dina", ele reprezinta pentru bulgari spirite frumoase femeninine ce traiesc prin livezi si munti. De asemenea este mentionat faptul ca zanele canta si prin acest fapt au puterea de a "vraji" persoanele, cateodata invitand la "joc" /dans oameni carorara le fac placere. Intr-un cantec bulgaresc numit "Padurea Samodivelor" un cioban dorind sa se lupte cu ele devine nebun prin cantecele lor , iar uneori Ielele se ataseaza de oameni si ii indragesc, cateodata casatorindu-se cu acestia.
De multe ori Ielele apar a fi inzestrate cu puteri vrajitoresti , asa numita "vorba maiastra" ceea ce inseamna ca o persoana e "mestera" ,mai explicit in farmece si descantece ; de asemenea cateodata sunt vazute ca pasari , "pasarea maiastra" avand o conotatie oculta, adica pasarea care vrajeste prin vorba , mai explicit prin sunet ; Petre Ispirescu are un basm aparte numit "Pasarea Maiastra" in care vorbeste de aceste pasari ca fiint fiinte umane ,respectiv fete de impartat sau zane personificate in pasari .Aceste metamorfoze se fac cu ajutorul fie unor vrajitoare sau zane ,Iele care fie le "blemsteama" sau le "vrajeste" cu puterea cuvantului. Aceste caracteristici din poemele inchinate Ielelor despre despre ele observam un pic din esenta cultului pagan si anume puterea "magica" a cuvantului joaca un rol foarte important si este atribuit artei vrajitoresti lafel cum este importanta si in cultele neo-pagane contemporane.
Personificarea elementelor naturii , a vantului in acest caz reprezinta un aspect principal al cultului ancestral pagan totodata cu caracterisiticile lor se infatiseaza aspectul arcanei minore , anume acela al vrajitoriei. Studii Folkorice concluzioneaza urmatoarele : " Aceste dine [zane] au fost poreclite cu un nume special ,care inseamna vint sau inchipuirea poporului s-a marginit a le carasterisa printr'un simplu epitet...Dupa forma Iele s'a modelat numirea Dinsele sub care aceste dine sunt cunoscute pe langa numirea generala de Iele - in Moldova ,Transilvania si Bucovina. Epitetele de Frumoasele, Soimanele ,Maiestrele ,Dinele si Milostivele nu sunt de cat simple insuriri caracteristice ale Ielelor . Acestea sunt persofinicarea vintului sau a aerului care prin schimbarile atmosferice produc bolele [bolile] ce credinta populara le atribue acestor dine aeriene."
Tot in finalul lucrarii "Studii Folkorice" se confirma inca o data si a doua ipoteza ,cand se face referire la amestecul crestinismului care atribuie caracterul negativ al zanelor. "Prototipul zanelor rele par a fi nimfele antice, carora noua religiune le intipari un caracter negativ ,amalgamandu-le in acelasi timp cu elemente de origine crestina : legenda despre Irodiada sau fata lui Irod,credinta in Rusalii de la serbetoarea omonima,sau superstitiunea despre Iude cari, transmise de la Slavi si respandite in popor ,s'au altoit in trunchiul primitiv, producand o elforescenta mitica ,ce am cautat de a o grupa in jurul ideii centrale : Dinele rele dupa credintele poporului roman " . Asadar ,daca este sa fim obiectivi , inlaturand conotatile crestinismului ramane un nucleu pur naturalist,neutru sub care putem privi cu incredere cercetarea noastra.
Comments
Post a Comment